5 mituri despre branding

perception branding

Brandingul este probabil una dintre cele mai “volatile” activitati care au loc intr-o companie, pentru ca e greu e izolat, de urmarit si de evaluat. Dar pana la masurarea impactului brandingului in business, sa trecem prin cateva mituri foarte des intalnite despre ce inseamna brand si branding:

  1. Un brand este un logo (eventual impreuna cu un set de simboluri vizuale): fals.

Una dintre cele mai frecvente greseli legate de branding este interpretarea lui strict legat de expresia vizuala, fie ca vorbim de logo, culori, design sau alte elemente care “se vad”. Identitatea vizuala face parte din brand, si se lucreaza si ea sistematic, dar scopul este de a lega “ce se vede” de “ce inseamna”. La vederea celor 2 arcuri galbene ale siglei McDonalds, cei mai multi dintre noi “vedem” hamburgeri sau fast-food, meniuri pentru copii, restaurante colorate si galagioase, uneori ne amintim chiar si mirosul specific al produselor, si tot instantaneu ne vine in minte si perceptia pe care o avem despre ce inseamna McDonalds pentru noi, fie ea pozitiva sau negativa. Scopul elementelor vizuale in branding este de a genera in mintea noastra toate aceste perceptii intr-un mod controlat si nu intamplator, pentru a ne propulsa mai aproape de comportamentul de cumparare.

  1. Brandul nu are legatura cu businessul si cu produsele: fals.

Foarte multi marketeri, oameni de comunicare si publicitari impart campaniile in doua mari categorii: de imagine (de brand), si de produs. La fel cum unii oameni de afaceri considera brandingul ca pe o activitate separata de activitatile principale menite sa aduca venituri. Nimic mai fals. Realitatea este ca brandingul nu este separat, nu pluteste nici pe langa, nici pe desupra businessului, ci este impletit strans cu fiecare activitate care poate duce la crearea unor perceptii in mintea potentialilor clienti. Este si despre produse, si despre calitatea lor si despre felul cum arata, si despre angajati si felul in care ei se poarta cu potentialii clienti sau cum vorbesc despre companie, si despre servicii si despre modul in care sunt prestate sau nu, si uneori chiar si despre partenerii unei companii care continua experienta clientului intr-un mod sau altul – de exemplu, in cazul cumpararii unor produse online, perceptia despre brandul respectiv poate fi alterata daca ele sunt livrate cu intarziere sau stricate, chiar daca acest serviciu a fost facut de o alta companie.

  1. Brandul se face la marketing: fals

Comunicarea de brand poate fi la marketing, ca functie responsabila cu comunicarea comerciala intr-o companie, dar totalitatea perceptiilor care formeaza tot ceea numim “imagine” (ca si concept sintetic) de brand se formeaza prin mult mai multe interactiuni ale potentialilor cumparatori decat expunerea la mesaje publicitare: interactiunea in sine cu produsele, cu oamenii care presteaza serviciile, cu locul unde acestea sunt vandute, ceea ce vorbesc altii despre ele, s.a.m.d. – sunt tot atatea surse generatoare de perceptii ca si promovarea. Atunci cand avem o interactiune cu un produs intr-un magazin, fie ca avem o experienta negativa cu un om de vanzari, fie ca avem una pozitiva legata de felul in care sunt expuse produsele si care ne inspira, fie doar ca un prieten ne impartaseste parerea lui despre un produs achizitionat, impresiile generate de aceste interactiuni concrete sunt mult mai puternice decat orice reclama sau postare pe Facebook pe care am vazut-o. Ceea ce duce la concluzia ca brandingul este responabilitatea intregii companii.

  1. Brandingul dureaza ani: adevarat.

Nu doar ca dureaza, dar e si greu automatizabil. Desi informatiile sunt mai disponibile ca niciodata, desi procese intregi de business se pot automatiza si accelera astazi prin programe inteligente, procesul de branding ca modalitate de a crea perceptii dorite si congruente in mintea consumatorilor este la fel de incet ca acum 20 sau 50 de ani. Si asta pentru ca mintea omului are cam aceeasi capacitate de a primi si retine informatii ca atunci, daca nu chiar mai putine, data fiind aglomeratia si zgomotul de fond mult mai puternic astazi. La nivel relativ putem spune ca brandingul este chiar mai incet astazi decat era mai demult, pentru ca dureaza mai mult sa atragem atentia si sa convingem oamenii, in timp ce sute de alte branduri similare fac acelasi lucru.

  1. Brandingul este optional: fals.

Fie ca avem un proces definit si o echipa care se ocupa de asta sau nu, branding facem oricum. Cu diferenta ca in cazul in care nu il facem structurat si canalizat, riscam ca impresiile si perceptiile create sa nu fie congruente, ba chiar sa fie opuse. Cu alte cuvinte, de fiecare data cand lasam lucrurile la voia intamplarii, pierdem ocazia sa construim un brand clar si unitar in mintea potentialilor clienti. Dar nu putem opri generarea de impresii pe care consumatorii oricum si le formeaza in diversele lor interactiuni cu produsul, mediul acestuia sau oamenii care reprezinta compania. Este insa alegerea noastra sa ne setam care vrem sa fie perceptiile dorite (ceea ce numim pozitionare) si sa ne canalizam resursele si actiunile in directia respectiva. Sau nu.

Si pentru ca perceptiile sunt influentate de context si perspectiva, te lasam cu o intrebare: care bulina rosie crezi ca e mai mare?

Daca ti-a placut sau ti s-a parut folositor, share-uieste articolul cu prietenii tau sau citeste mai multe pe blog.

Daca vrei sa primesti ultimele articole si informatii noi, inscrie-te la newsletterul nostru aici.

Daca vrei sa inveti mai mult despre strategie si executie in marketing si branding, inscrie-te la cursurile Brand Essence.

Urmareste canalul de Youtube Brand Essence.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.